|
|
||
|
Vezi și:BUCURA,
ÎMBUCURA,
TRECERE,
DREPT,
SLOBOD,
INDEPENDENT,
LIBER,
CREDIT,
DELECTA,
EGALITATE,
ROMAN
... Mai multe din DEX...
(SE) BUCURA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) BUCURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 330 pentru (SE) BUCURA. Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă ... Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă Istoria se repetă de Ion Luca Caragiale 1897 Alegerea parțială de la Ploești m-a reîntinerit. Între altele, mi-a făcut deosebită plăcere ... Tache Pandrav, prim-redactor la Românul , scrie un articol, fulgerând pe ciocoi, cari sugrumaseră atât timp voința alegătorilor, și cântând era de libertate electorală ce se inaugurează cu venirea patrioților la putere. Pandrav se bucura de multă popularitate printre populația rurală din Prahova, unde fusese multă vreme funcționar cinstit și amabil cu publicul. Cum scrie articolul, se duce la "fundatorele și directorele" Românului , C. A. Rosetti, și-i zice: - Domnule Rosetti, eu îmi pui candidatura în Prahova la al patrulea ... cei doi vechi camarazi își dau drumul celui mai călduros entuziasm, zugrăvindu-și pe întrecute perspectiva fericirii poporului sub noua eră de libertăți publice ce se deschide. După ce plătesc dejunul, Pandrav se scoală și zice: - Acuma, Stane, neică, la lucru!... Am trăsură... când plecăm? - Unde? întreabă Stan. - În județ... să lucrăm. - Ce să lucrăm? - Colegiul... Trebuie să ... bufnit de râs: - Moderații! gogomanii! hahaha! auzi, moderații! Și apoi foarte serios: - Moderații, musiu Tache, sunt gogomani, dar nu până-ntr-atâta ca dumneata, să ... Antim Ivireanul - Învățătură cînd se face parastas ... Antim Ivireanul - Învăţătură cînd se face parastas Învățătură cînd se face parastas de Antim Ivireanul Un lucru peste fire văz în Sfânta Scriptură la a doaoa carte a Împăraților, în 12 ... Antim Ivireanul - Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703 ... anul 1703 de Antim Ivireanul Prealuminatului, înălțatului și bunului credincios domn oblăduitoriu a toată Țara Rumânească, Io Constantin Basarabă voevod, plecate închinăciuni. Întoarce-se pururea magnitul cătră polus; zboară spre înălțime focul; pleacă-se în sânul pământului piatra; aleargă apele în brațele mării; și în scurte cuvinte toate lucrurile cătră chendrul lor să pleacă. Deci dară de iaste așa ... iaste sabiia carea biruiaște toate armele potrivnicului, cu aceasta călcăm toate rĂ©lele, răbdăm cu îndrăzneală cĂ©le împrotivă, gonirile, ticăloșiile, năcazurile și moartea, asămănându-se celui ce bine s-au vestit și mult pătimașului mântuitoriu: pren mijlocul Evangheliei biruim pre iudei, rușinăm nebună înțelepciunea neînțelepților înțelepți ai lumii aceștiia; cu ... besĂ©rica; supus-au răsăritul, biruit-au pe tirani, n-au băgat în seamă sudălmile, n-au socotit muncile, izgonirile și moartea, ci mergea bucurându-se despre fața adunării. Evanghelia arată pre cel ce pentru noi s-au întrupat, pătimind și cu necinste murind, cea desăvârșită a lui dumnezeire ... Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694 ... simțitoare lume cu toată frumusĂ©țea ei, ca o grădină cu multe fĂ©liuri de flori, ca să-și aleagă cĂ©le de folos, să se împodobească trupĂ©ște. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezăiască, den carea, cât va vrea, să-și înfrumusețĂ©ze ... râvnitoriu dumnezăeștilor fapte, și te nevoești cu toată osârdiia de aduci multe fĂ©luri de roduri sufletești, pentru ca să aibă preavoslavnicul tău nărod să se adape sufletĂ©ște. Iară mai vârtos de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba casii lui Dumnezău, care iaste sfânta bisĂ©rică. Și ... Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul ... prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că se produc înțelepciunei voastre preageniale și cugetări preaînțelepte. Dar ca să admirați din ce în ce mai mult exactitatea preastrălucitului traducător, încă și prea marea învățătură ... marea lor virtute prematură sunt râvniți în lume și invidiați. Aceasta o asigură acei cu carii împreună petrec, îi văd și convorbesc, localnici și streini. Se fericește pre sine preaînțeleptul dascăl al sfintei Evanghelii a marei biserici, domnul domn preotul Gheorghe Maiota, nu atât pentru că a fost ... ei floarea învățăturii, după cum chihlimbarul cu o ușoară frecare îndată-și dezvelește puterea naturală atractivă. Priimiți dar cu toată plăcerea strălucita scriere ce vi se Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu ... datorie să nu întinzi crimele pe soarta compatrioților tăi; pentru aceasta după vrednicie auzi de la noi unele ca aceste: Bucură-te, zid în care se sprijinesc relele nenorociților! Bucură-te, liman în care se oploșesc relele dureri ale osândiților! Bucură-te, Maică din care izvorăsc păraile cele otrăvitoare! Bucură-te, inimă care porți lăcomie de prisos! Bucură-te, suflet ... mai mârșavi și mai necunoscători a celor ce ne fac rău sau bine, deci, pentru ca în viitorime șezătorii pe scaunul tău să se ferească de a se face și ei părtași acestei cuvântări, strigăm cu însetare: Bucură-te, cauză al cărei efect stinge bucuria muncitorilor de pământ! Bucură-te, mană ce îndestulezi ... prețios decât lauda guvernatorilor și decât a simți cinevași dulceața bunei cuvântări a norodului, căci toate alte fericiri cu moartea odat' se ruinesc, iară acest Templu înalt în veci rămâne neșters de pe buzele urmașilor veacurilor viitoare; însă, tu mai mult decât lăcomia neestimând alta, nu tăcem ... ospătezi pomenitele nesățioase fiare! Bucură-te, hrană ce însetoșezi acei câini mușcători! Bucură-te, blândețe care zâmbești cu plăcere lingușitorilor! Bucură-te, magazin în care ... Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului ... boii pe care-i avea la îndemînă, ieșea cu ele pe lanuri. Neagră, proaspătă și adîncă, arătura sporea ca prin farmec, proaspăt mirosul pămîntului răscolit se împrăștia pe urma cuțitelor biruitoare, cînd era vorba de arat; ori blondă, ca o pleată bogată, se pleca holda, așezîndu-și aurul pale-pale, pe unde treceau cu aripele lor secerătorile. Asta însă ținea o zi. Și îndată ce proprietarul pleca, văzîndu ... mai putea să urnească din loc. Alb apoi de nesomn și cu un zîmbet mefistofelic, apărea și el odată cu soarele pe deal, ca să se bucure de isprava ce făcuse. Înțelenite și paralizate în mijlocul cîmpului, ca niște matahale monstruoase, mașinile ce făcuse dovadă cu ce spor ar putea să ... vedea liniștit de lucrul lui... Iar în fundul curții, subt un uriaș șopron, toate sfărămăturile și risipa aceasta de fier, de lemn și de oțel, se adunau zi cu zi ca în urma unui vast naufragiu. Mereu tot alte sfărîmături veneau să se adaoge celor vechi, voind parcă să arate ochilor mirați toate etapele prin care trecuse mașinismul. Nepăsător, colbul cădea pe ele, flori de rugină se arătau pretutindeni, mucigaiul se întindea biruitor, iar cu cît creștea uzura și risipa, cu atîta mefistofelicul Panțu se ... ... pentru prăsilă de burețÄ și pentru viermiÄ, care-i rod rădăcinele. Și tĂ³te aceste se urmĂ©ză cu necesitate organică, și în acelașÄ fel se petrec lucrurile în întrĂ©ga lume viețuitĂ³re: cresce și se sporesce ceea-ce se desfășură în condițiunÄ priinciĂ³se, și se piere încetul cu încetul ceea-ce nu se pĂ³te potrivi cu mediul ambiant. EvreiÄ se sporesc și eÄ în mijlocul nostru fiind-că noÄ înși-ne le creăm priinciĂ³se condițiunÄ de desfășurare: țipăm, răcnim, ne sbatem, ne îmbărbătăm uniÄ pe alțiÄ, ca să purtăm lupta contra lor, dar prin felul nostru de a ... fraged al câmpuluÄ și florile risipite peste el, valurile limpezÄ ale pârîului, cântecul păsÄ•rilor înveselise, întrĂ©ga lume atât de minunată în alcătuirea eÄ se desfășĂ³ră în fața luÄ și el ferit de alte preocupări, o vede în tĂ³tă amÄ•nuntele eÄ încântătĂ³re și se bucură, că trÄ•ește și se simte înălțat în gândul luÄ de a fi om. Și i se reînoește crescând bucuria când îșÄ vede pământul încărcat de rod și via bine îngrijită, stupiÄ ceÄ plinÄ ce albine harnice, scrĂ³fele cu purceÄ, turma Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră, asemenea întocmai ca cea dintâi. Amândouă sunt zidite ... odaia lui vodă , la ambele colțuri, în partea ferestrei, sunt doi stâlpișori de piatră, puțin ridicați, care țineau loc de picioare pentru un pat. Asemene se obișnuiește și la țărani, cu deosebire numai că stâlpii sunt de lemn. Din dosul palatului se găsește o cișmea seacă, făcută în zidul ce înconjoară Cetățuia. Poarta Cetățuiei se deschide în partea zidului ce cată spre dealul Pietrăriei. O clopotniță se înalță pe dânsa, însă nu are nimic mai însemnat decât toate celelalte clopotnițe de pe la mănăstiri. În fruntea porții, pe dinafară, este săpată în ... coarne, și între coarne o stea; în dreapta un soare, în stânga o lună, dedesubt o cruce și primprejur o inscripție încă bine păstrată. Grăbească-se arheologii să o copieze, căci timpul macină. În stânga porții ... Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna ... Sufletele noastre nu s-au îndoit Și credința dulce le-a dumnezeit. Nimene nu poate dimpotrivă-a zice Dintre generalii ce se află aice!" Astfel zice bravul. Toți se bucurau. Domnul și boierii singuri ascultau. Regele întreabă: — ,,Doamne, ce durere Inima-ți înclină astfel spre tăcere?" Vlad atunci răspunde celor adunați — ,,Eu ... așa — ,,Între greci credința nu puteți lăsa. Grecii sunt slabi foarte ca să nu vă-nșale! Robi ai fericirii cei materiale, Genovezii încă nu se cumpănesc Între fala dalbă și-aurul turcesc. Să nu cereți fapte nobile, mărite, Limbilor ce-s date speculei josite! Inimile voastre cată generos; Dar tot ... așa — ,,Ungurul nu fuge dinaintea morții! Tu, române doamne, ții pe dreptul Porții. Tu trădezi creștinii, cuvântând așa!" Cu virtute-antică domnul asculta. Lupta se decide. Vlad, l-a lui plecare, Regelui Lehiei zice cu-ntristare — ,,Dacă soarta, sire, mintea ți-a-nvelit, Ca să ... cu mândra ceată de români Cade printre dânșii... vin la piepturi, mâini, Intră pân'la corturi unde-n pace lină Amurat răsfață fruntea lui senină. Se spăimântă... fuge... însă, rușinat, ... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte ... mărirea străină, căutând numai fericirea casnică. La punerea cununilor, un nuntaș aruncă în toate părțile nuci și alune spre a arăta că mirii se leapădă de acum de jucăriile copilărești, având a se îndeletnici cu lucruri mai înalte. Întorcându-se acasă, masa este gata; în capul mesei se pun tinerii, iar socrii cu nănașii în dreapta și în stânga. Atunce se scoală un frate sau, în lipsă, o rudenie a mirelui, și face următoarea orație: "Iată viind vremea vârstei căsătoriei și veseliei dumitale, frate ... ai născut. Și cu binecuvântarea părintească, cu bun ceas de la Dumnezeu, să fii pururea în veselii, dumneata. Amin". La sfârșitul mesei, mirele vrând să se ducă acasă, vătăjelul miresei, ce poartă un baston împodobit cu flori și cu cordele, se scoală și, în numele ei, cere iertăciune de la părinți, zicând: "Când se socotește fericia veacului acestuia, aflăm că cea mai temeinică este bucuria de fii, cinstiți dumneavoastră părinți; căci această fericie este, cum zic și filozofii, proprium ... părințești, poftele frățești. Îndeamn-o firea cea bună, din curată inimă, a mulțumi dumilorvoastre de toată înțălepciunea și creșterea întru casa dumilorvoastre; miră-se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) BUCURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru (SE) BUCURA. ... BUCURÁ , búcur , vb . I . Refl . 1. A simți bucurie , a fi cuprins de bucurie ; a se îmbucura . 2. A dispune de . . . , a avea la îndemână . 3. ( Peior . ) A râvni la . . . ; a încerca să ... ... ÎMBUCURÁ , îmbúcur , vb . I . Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) bucura . - În + bucura ... TRÉCERE , treceri , s . f . 1. Faptul de a ( se ) trece . 2. Fig . Considerație sau autoritate de care se bucură ( și de care se ... neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat , just , cinstit , bun . 2. ( Despre oameni ) Care trăiește și lucrează conform dreptății , adevărului , omeniei , binelui ; cinstit , integru , cumsecade ... directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru ) Aripa dreaptă a ... disciplină care studiază dreptul ( D 1 ) . 3. Putere , prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită , de a se bucura de anumite privilegii etc . ; drit . 4. Răsplată , retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci . E. Prep . 1. ( Introduce un complement indirect ) În loc de . . . , în calitate de . . . , ca . Drept cine mă iei ? 2 ... ... SLÓBOD , - Ă , slobozi , - de , adj . ( Pop . ; în concurență cu liber ) 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești : liber . 2. ( Despre oameni ) Care se găsește în stare de libertate , care nu este închis , întemnițat . 3. Care nu este supus nici unei constrângeri , nici unei îngrădiri ; care are posibilitatea de ... facă un anumit lucru . 4. ( Despre oameni și manifestările , cuvintele lor ) Lipsit de rezervă , de măsură ; prea familiar ; indecent , licentios . 5. ( Despre drumuri ) Pe care se poate trece fără obstacole ; pe care nu sunt impuse restricții . 6. ( Despre timp ) De care se poate dispune , în care ești scutit de obligațiile obișnuite . 7. ( Despre lucruri care leagă , fixează , strâng etc . ) Care permite mișcările , care nu strânge ; p . ext ... ... INDEPENDÉNT , - Ă , independenți , - te , adj . Care nu depinde de cineva sau de ceva ; ( despre un popor , un stat ) care se bucură de independență , liber ^2 , autonom . 2. ( Despre oameni și manifestările lor ) Care se ... Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată ; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție , de susținere etc . LÍBER^2 , - Ă , liberi , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de libertate , de independență individuală și cetățenească , care are drepturi politice și cetățenești depline . 2. ( Despre oameni ) Care are posibilitatea de a acționa ... care nu este supus nici unei constrângeri ; slobod . 3. ( Despre acțiuni ) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar . 4. ( Despre timp ) De care se poate dispune la bunul plac , care este în afara obligațiilor ( profesionale ) . 5. ( Despre bănci , scaune , locuințe etc . ) Care nu este ocupat , gol ; neînchiriat . 6. ( Despre ... ... CRÉDIT , credite , s . n . 1. Relație ( economică ) bănească ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică ( creditor ) , care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie , și o altă ... său . 2. Sector , sferă a circulației care cuprinde relațiile de credit ( 1 ) . 3. Coloana din dreapta a unui cont , în care se înscriu reducerile ( scăderile ) de activ sau sporurile ( creșterile ) de pasiv . 4. Fig . Considerație , încredere , stimă , autoritate , influență , trecere de care se ... DELECTÁ , delectéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) desfăta , a ( se ) încânta , a ( se ) bucura ... a două sau a mai multor lucruri egale între ele . 2. Principiu potrivit căruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri , prevăzute de regula de drept ; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri . ( Mat . ) Relație între două sau mai multe cantități , elemente , termeni etc . egali ; expresie a acestei ... ... m . și f . , adj . I. S . m . și f . 1. Persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman și care se bucura de drepturi depline de cetățenie . 2. Locuitor al Romei . II. Adj . Propriu Romei antice sau imperiului întemeiat de Roma , care se referă la Roma , care aparține Romei . ROMÁN^1 , romane , s . n . Specie a genului epic , de întindere mare , cu conținut complex , care se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||